X

Noutati

Analiză FSD – Reforma sistemului de dizabilități din România – redactată de expertul Matei Ghigiu

Acest document conține măsuri și soluții menite să producă o schimbare atât a modelului de construcție instituțională cât și a modului în care sunt finanțate anumite componente din sectorul dedicat persoanelor cu dizabilități.

Construcție Instituțională (propuneri):

1. Înființarea Centrului Național de Studii în domeniul dizabilității și designului universal / CNSDU

finanțare: bugetul de stat prin bugetul ANPD sau din Fondul Național pentru Abilitare și Integrare, după înființarea acestuia (a se vedea propunerea de la punctul 4)

necesități: un sediu, 20 angajați, inclusiv directorul centrului (în 2 ani de la înființare centrul se va putea autosusține din proiectele în care va fi partener sau beneficiar precum și din serviciile de consultanță pe care le poate oferi instituțiilor publice sau private)

relevanța pentru domeniu: CNSDU va avea personalitate juridică pentru a putea aplica pe proiecte împreună cu ANPD și/sau cu ONG-uri din domeniul dizabilității.CNSDU va furniza studii, documentatii și va organiza conferinte, mese rotunde și colocvii pe diverse tematici din domeniul dizabilității.misiunea CNSDU:

  • furnizarea de studii, statistici, documentații pe diverse domenii pe baza cărora ANPD să își construiască politicile publice în domeniul dizabilității
  • domeniile prioritare ale CNSDU vor fi: designul universal, viața independentă, educația incluzivă, accesul la piața muncii, angajarea în muncă, accesibilizarea

motivație/motivații: 

  • un astfel de centru național este important în arhitectura instituțională deoarece poate fi cuplat cu ANPD și împreună pot forma motorul procesului de reformă în domeniul dizabilității.
  • Centrul va putea furniza studii pertinente care să poată pune ANPD în postura de a lucra cu date solide și de a putea astfel să își construiască politicile în sistem multianual. O importanță extrem de mare o vor avea pe lângă studii, hărțile de nevoi pe diverse tipuri de dizabilitate și diversificarea sistemului de colectare a datelor din sistem (este vorba de date pentru domeniul dizabilității). Considerăm că realizarea hărților de nevoi pentru copiii și adulții cu autism, pentru copiii și adulții cu sindrom Down, pentru copiii și adulții cu deficiențe de vorbire și de auz, pentru copiii și adulții în fotolii rulante este foarte importantă (în anul 2015 România nu are date statistice cu privire la numărul copiilor și adulților utilizatori de fotoliu rulant).
  • Un asemenea centru ar putea constitui, dacă este corect construit că arhitectură instituțională și este populat cu oameni dedicați, un pol de atracție în viitor pentru problematica dizabilității din țările din Europa de Est. De asemenea, centrul ar putea furniza know-how pentru țări care nu sunt membre UE dar au nevoie de input și expertiză în acest domeniu. Centrul ar putea fi promotorul unor conferințe internaționale pe diverse teme din domeniul dizabilității.

2. Crearea Punctelor de Contact în ministerele care au responsabilități în procesul de implementare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

finanțare: prin POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă) necesitate: înființarea Punctelor de Contact este esențială pentru creșterea capacității ANPD de coordonare a implementarii cerințelor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

relevanța: Punctele de Contact vor acționa ca facilitator între ministerele cu atribuții în implementarea Convenției ONU și ANPD în calitatea să de instituție responsabilă cu coordonarea implementării Convenției ONU

misiune: misiunea Punctelor de Contact va fi aceea de a acționa ca “ofițer de legatură” între instituția rezidentă (minister) și ANPD furnizând informații de natură să înlesnească armonizarea legislației care este în responsabilitatea ministerului respectiv cu cerințele necesare respectării prevederilor Convenției ONU.

motivație/motivații

  • Unul dîntre cei mai importanți pași pe care trebuie să îi facă un statparte după ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități este acela de a începe procesul de aliniere a legislației principale și subsecvente la necesitățile stipulate în Convenție. Acest pas este foarte important deoarece curăță legislația de inadvertențe și introduce, acolo unde nu există, acele elemente pe care Convenția ONU le promovează în textul ei. Alinierea legislației la cerințele Convenției ONU este un proces complex care se poate desfășura pe durata mai multor ani, el având într-o primă faza un caracter mai amplu și devenind apoi un proces cu caracter permanent deoarece orice lege nouă va trebui să țina cont și să respecte prevederile Convenției ONU. De la ratificarea Convenției ONU de către România, câteva legi foarte importante au fost promulgate și, pentru că Punctele de Contact nu au existat, ele nu au fost aliniate la prevederile Convenției ONU. (un singur exemplu: codurile de procedură penală care nu au luat în calcul revizuirea tutelei pentru persoanele cu dizabilități mintale și introducerea tutelei parțiale).
  • Un alt proces important care ține tot de funcționarea Punctelor de Contact este procesul de revizuire a politicilor publice astfel încât ele să includă prevederile Convenției.
  • Trainingul și măsurile de awareness sunt iarăși elemente importante pe care Punctele de Contact le pot solicita ministerelor și nu numai. Ele se pot referi la angajați, angajatori, sindicate, furnizori de servicii, judecători, specialiști din domeniul politicilor publice, profesioniști din domeniul sănătății.
  • Punctele de Contact pot acționa ca niște filtre și pot îmbunătăți substanțial procesul de implementare al Convenției

3. Trecerea ANPD în subordinea Secretariatului General al Guvernului

necesitate: Punctele de Contact sunt stabilite la nivelul ministerelor, iar arhitectura instituțională actuală a mecanismului de coordonare a implementarii Convenției ONU (ANPD în subordinea ministerului) nu a reușit să mobilizeze responsabilii. Este o problemă ce ține de nivelul de așezare al ANPD. De exemplu elaborarea raportului de țară privind implementarea Convenției ONU, care, de aproape 2 ani, încă parcurge avizarea externă. Aceasta era o obligație asumata ce trebuia îndeplinită din martie 2013.

Vizibilitatea crescută a domeniului dizabilității și greutatea data de o autoritate aflată în subordinea SGG.

motivație: este necesar un semnal politic clar că, Guvernul este cu adevărat preocupat de problematica dizabilității.

notă: în România sunt 580.000 de persoane cu dizabilități cu drept de vot și încă 800.000 de persoane invalide cu drept de vot (dîntre acestea un procent de peste 80% se află într-o situație de dizabilitate, pe durată determinată de timp sau permanentă). Mai există un număr estimat între 10.000 și 35.000 de persoane cu dizabilități – adulți și copii – care nu dețin documente primare (acte de identitate, certificate de încadrare în grad de handicap). Nu există o statisticaădespre cifra persoanelor cu dizabilități sau a persoanelor invalide care merg la vot. Accesul la secțiile de votare și lipsa accesibilizării acestora pentru toate tipurile de dizabilitate este principala problemă pe care persoanele cu dizabilități o întâmpină.

4. Înființarea Fondului Național pentru Abilitare și Integrare (FNAI)

finanțare: din sistemul de cotă (in România, conform Legii 448, entitatile private și de stat care au peste 50 de angajați și nu angajeaza un procent de 4% persoane cu dizabilități, plătesc lunar către bugetul de stat o suma echivalenta cu 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Actualmente, sumele stranse se duc în bugetul national consolidat. (in anul 2013, conform ANAF – la o rata de colectare de aproximativ 35% – situatia varsamintelor de la persoane juridice pentru persoanele cu dizabilități neincadrate / cod 200105 / a fost de 159,804,842 lei adica 35.512.187 euro.)

necesitate/relevanță: finanțarea măsurilor active de ocupare pentru persoanele cu dizabilități, acordarea de subvenții angajatorilor pentru compensarea chetuielilor de încadrare în muncă a persoanelor cu dizabilități și compensarea salariilor celor cu productivitate scazuta, finanțarea costurilor de adaptare și echipare a locurilor de muncă, ateliere de terapie ocupationala, contractarea organizațiilor neguvernamentale pentru furnizarea de servicii de reabilitare sociala și ocupationala a persoanelor cu dizabilități, cofinanțarea de proiecte implementate cu fonduri europene, sprijinul persoanelor cu dizabilități sub forma de grant pentru demararea unei afaceri sau pentru implicarea într-o cooperativa sociala, subvenții pentru echipamente de mobilitate și servicii de recuperare.

misiune: gestionarea mai eficienta a sumelor colectate de la angajatorii care nu incadreaza persoane cu dizabilități. creșterea masiva a numărului de persoane cu dizabilități angajate în muncă. Monitorizarea eficienta a politicilor publice în domeniu.

motivație: FNAI va aduce pe termen mediu și lung avantaje insemnate statului roman, atat financiare, cât și sociale.

motivație/motivații

  • Crearea acestui fond ar insemna o punte de legatura pe care România este obligata să o faca între serviciile de integrare pentru persoanele cu dizabilități și creșterea semnificâțiva a ratei de angajare în muncă a acestora
  • România are destule probleme legate de rata somajului real și mai nou de tinerii din categoria NEETs. Cu toate acestea persoanele cu dizabilități ar trebui să fie o prioritate deoarece până acum ei nu au avut nicio sansa reala. Lipsa unei finanțari adecvate a stagnat orice incercare de a crea servicii de integrare reale, centrate pe necesitățile viitorului angajat și angajatorului deopotriva. Acum am putea să facem acest lucru. Pentru asta este nevoie insa de vointa politica. (In Anexa 2 aveti toate informațiile legate de ce ar putea face FNAI, exemple din alte state care folosesc asemenea fonduri, date relevante, propuneri, etc.)

5. Tichetele pentru serviciile sociale (tichetele sociale)

Aceste tichete sunt prevazute în legea 292 – legea asistentei sociale – și ar fi trebuit o lege specială pentru ele care nu a fost data. Problema se poate rezolva printr-un proiect sistemic pe POCU prin care se poate construi și arhitectura legislativă și sistemul de funcționare al acestor tichete.

motivație/motivații (argumente)

  • centrează nevoia și restrâng drastic posibilitatea ca ele să fie folosite în alte scopuri (față de sumele în natură care de multe ori sunt folosite în cu totul și cu totul alte scopuri decât cele pentru care au fost alocate/date)
  • curăță sistemul și îl pun cumva pe niște coordonate mult mai ușor de monitorizat. Acest lucru este foarte benefic în primul rând pentru beneficiarii de servicii sociale și în al doilea rând pentru furnizorii acestor servicii
  • sistemul de tichete poate aduce cu el și o clasificare detaliată a tipurilor de nevoi, de la nevoile de dizabilitate până la nevoile de servicii pentru persoane cu dizabilități.

6. Înființarea funcției de consilier al Primului Ministru pe problematica dizabilității

necesitate/ relevanță: acesta/aceasta ar trebui să fie o persoana provenita din randurile persoanelor cu dizabilități cu experienta în domeniul dizabilității

motivația: ar aduce o vizibilitate crescuta domeniul dizabilității, ar fi un semnal vizibil că premierul și guvernul sau acorda importanța domeniului și problematici dizabilității și ar fi un “punct” de expertiza în plus la dispozitia premierului. De asemenea, ar constitui o premiera, până în prezent neexistand un asemenea post oficial (au fost 2 premieri care au avut un consilier onorifc dar nu pe problematica dizabilității, ci pentru persoanele nevazatoare).

Propuneri de măsuri / necesități (Road Map)

1. Finanțarea Strategiei Naționale a dizabilității și a Planului de Acțiune al acesteia (actualmente Strategia se afla la aprobat pe circuitul instituțional intern iar Planul de Actiune este în proces de elaborare) / trebuie gasite soluții inteligente și combinate de finanțare (bugetul de stat/fondurile structurale/programele de interes national (PIN) (până acum nicio strategie nationala în domeniul dizabilității nu a fost finanțată. Ar fi pentru prima data cand un guvern și-ar asuma și și-ar trece în „done list”-ul sau o asemenea realizare).

2. reluarea finanțării și implementării Programelor de Interes Național (PIN) pentru ANPD. Din aceste PIN-uri ar putea fi finanțate atat programe de interes propriu pentru creșterea capacitatii ANPD de coordonare a procesului de implementare a Convenției ONU cât și programe pentru organizațiile neguvernamentale

3. elaborarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități finanțarea se poate face prin POCA

4. Raportul de țară privind implementarea Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (România trebuia să trimita primul raport în 2013. Ultimul termen agreat cu Comitetul ONU: mai 2015)

5. inventarierea actelor normative subsecvente cu incidenta asupra sistemului de dizabilitate și corelarea acestora cu legile aflate în vigoare.

o analiză a zonelor sensibile/contestate din domeniul dizabilității (asa cum este el la ora actuala prin Legea 448): asistentul personal și asistentul personal profesionist / evaluarea și evaluarea vocationala / unitatea protejata versus atelierul protejat / amenajarea rezonabila / limbajul mimico-gestual și interpretii de limbaj mimico-gestual / instituțiile rezidentiale / modalitatile de finanțarea a tichetelor de transport gratuit / modalitati de tratare și stopare a fraudelor.

6. elaborarea și introducerea pachetului minim de servicii pentru copiii și adulții cu dizabilități asigurate de la bugetul de stat şi elaborarea costurilor de referinţă pentru aceste pachete.

7. Reorganizarea sistemului de evaluare şi de servicii sociale specifice

finanțare: se poate finanța pe POCA

rezultat: proces de evaluare centrat pe persoana, pe nevoile și potentialul acesteia, controlul costurilor, utilizarea de instrumente moderne bazate pe modelul social și calate pe cerințele Convenției ONU.

beneficii: un sistem de evaluare unitar la nivelul SPAS-urilor (Serviciul Public de Asistenta Sociala) și SEC-urilor (Serviciul de Evaluare Complexa) ar face posibila renuntarea la Comisia Superioara de încadrare în grad de handicap, aceasta fiind la ora actuala un punct extrem de vulnerabil al sistemului

motivație/motivații (argumente): La ora actuala evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap se face cu instrumente diferite. Acesta este principalul motiv pentru care Comisia Superioara primeste atat de multe cereri de reevaluare. Acest lucru a dus la scaderea numărului de certificate de handicap. Au fost foate multe persoane care au castigat în instanta batalia cu cei de la Comisia Superioara. Au fost și mai sunt inca medici de comisii care au fost anchetati de justitie pentru abuzuri. Cert este că atat timp cât nu va exista un sistem de evaluare complexa uniformizat, transparent, centrat pe barierele care duc la situatia de dizabilitate și pe persoana, nu vom putea să ne laudam cu un sistem decent de evaluare în domeniul dizabilității. Credem că un sistem uniformizat și corect de evaluare, cuplat cu alte măsuri cum ar fi inlocuirea unor parti a sumelor acordate cu servicii care pot fi achizitionate cu tichete, ar duce la niste costuri mult mai decente decat cele actuale (este o posibilitate) sau asemanatoare cu cele actuale dar cu o creștere semnificâțiva a calitatii vietii pentru persoanele cu dizabilități.

8. Inventarierea standardelor de cost existente şi armonizarea acestora cu standardele de calitate

  • standarde de calitate în serviciile sociale pentru adulți și copii cu dizabilități
  • standarde de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca locuințe protejate pentru persoanele adulte cu dizabilități

(aceste două standarde trebuiesc refăcute și puse pe bazele “banii urmeaza beneficiarul”. Tot legat de aceste standarde este necesara dezvoltarea unei legislații coerente care să fie în beneficiul persoanei cu dizabilități. Dezvoltarea acestor standarde nu poate fi făcuta decat cu ajutorul organizațiilor care sunt prestatoare și furnizoare de servicii sociale și servicii în comunitate. Standardele care reglementeaza asemenea servicii trebuie să aiba în centrul lor persoana cu dizabilități și interesul acesteia. Banii publici trebuiesc cheltuiti eficient în beneficiul persoanelor cu dizabilități beneficiare ale serviciilor, nu în detrimentul acestora)

9. înființarea Programului Național pentru Problematica Copiilor și Adulților cu Tulburări din Spectrul Autismului

  • constructia planului/ finanțarea planului – POCA / POCU
  • realizarea hărții naționale a adulților și copiilor cu tulburari din spectrul autismului
  • realizarea hărților de nevoi pentru copii și adulți cu tulburari din spectrul autismului
  • elaborarea unei scheme naționale de finanțare a serviciilor dedicate adulților și copiilor cu tulburari din spectrul autismului (se poate face inclusiv prin sistemul de tichete sociale care pot fi personalizate)

exemplu: tichete pentru servicii sociale dedicate copiilor cu autism.

motivație/motivații (argumente): Este suficient să preluam sisteme sau parti din sisteme care functioneaza corect și în beneficiul persoanelor cu dizabilități, din tari cu o experienta mult mai mare decat a noastra (Anglia, Irlanda, sunt exemple admirabile) și să le combinam astfel încât să obținem eficienta și ponderare financiara a costurilor pe de o parte, servicii de calitate, diversificate și în beneficiul persoanei, pe de alta parte.

10. Legea educației pentru persoanele cu nevoi speciale și înființarea Consiliului Național pentru Educație Specială (CNES)

România are nevoie de o asemenea lege, în caz contrar între 150.000 și 200.000 de copiii cu diverse tipuri de dizabilități și nevoi speciale vor ramane în capcana actualului sistem de invatamant special (care are multe carențe) și vor deveni adulți foarte greu de integrat care vor costa statul sume de 10 ori mai mari decat cele pe care le-ar putea investi acum (o mare parte din ele din FSE) pentru crearea unui sistem de invatamant cu adevarat incluziv pentru acesti copii.

11. Crearea unui sistem modern de colectare a datelor cu privire la adulții și copiii cu dizabilități pe tipuri de dizabilitate și necesități se poate avea în vedere modernizarea RENPH sau inglobarea lui intrun alt sistem mai modern se poate finanța prin POC

12. Elaborarea și implementarea Planulului Național de Accesibilizare și Codului Național pentru Transportul Accesibilizat (PNAc și CNTAc)

finanțarea elaborarii și procedurilor de implementare și aplicare: prin POCA

finanțarea măsurilor: prin sistem multifond / POR/POCA/POCU/POC /

13. Înființarea Consiliului National pentru Dezinstituționalizare

17.123 de adulți și aproximativ 9000 de copiii cu dizabilități se afla instituționalizati la ora actuala în România Consiliul poate funcționa ca un advisory board dar cu drept de veto și poate fi format atat din persoane din autoritati și ministere cu responsabilități în domeniu cât și din persoane din onguri care se ocupa de aceasta problematica. Sarcina principala a consiliului ar fi să traseze o harta a procesului de dezinstituționalizare, să propuna modele și cai de finanțare a procesului și să urmareasca implementarea acestui road map până în momentul în care toti cei aflati astazi în instituții vor fi scoși de acolo și vor trai în comunitate. România are obligația morala să faca acest lucru.

14. Elaborarea unei noi legi a dizabilității bazată pe principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Necesita un proces transparent de consultare. Cert este că avem nevoie de o noua legislație care să fie în acord cu Convenția

15. Rezolvarea problemei sediului ANPD

Sediul actual se afla într-o cladire de pe Calea Victoriei, cladire de patrimoniu care nu poate fi accesibilizata. O autoritate nationala care are obligația de a fi promotorul accesibilizarii spatiilor de interes public, de aceea ANPD trebuie mutat într-o cladire care să poata fi accesibilizata conform standardelor în vigoare.

ANPD ar trebui deasemenea să aiba angajat/a o persoana cu dizabilități din spectrul auditiv care să poata oferi servicii de interpret de limbaj mimico-gestual atunci cand aceste servicii sunt necesare.

 

Organigrama ANPD

organigrama anpd

75 de posturi, dîntre care 8 (adică un procent de 10%) pentru persoane cu dizabilități. ANPD ar respecta astfel articolul 78, punctul 2 din Legea 448 (actuala lege care reglementează problematica dizabilității). Actualmente în ANPD nu este angajata nicio persoană cu dizabilități (singura persoană care era angajată a preferat să se suspende din funcția publică pentru a lucra în cadrul unui ONG după ce timp de 2 ani nu a fost folosit deloc la adevarata să capacitate – persoana respectiva având studii superioare și un master)

  • refacerea HG-ului de înființare a autorității naționale pentru persoanele cu dizabilități un tur al conducerii ANPD în toate instituțiile din țară în care se afla copii și tineri cu dizabilități.
  • formarea de urgență atât a personalului existent cât și a personalului ce va fi angajat
  • aducerea a doi manageri publici competenți și care să știe management/implementare de proiect

 

ANEXA 1 Situaţia vărsămintelor de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate (2013)

anexa 1
anexa 2

* Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

 

Anexa 2

In România, persoanele cu dizabilități se confrunta cu dificultati majore la intrarea pe piața muncii. Aceasta în ciuda faptului că avantajele integrării lor în muncă sunt mari, atat pentru individ, cât și pentru stat. Persoana cu dizabilități care munceste obține astfel din munca proprie un venit care contribuie la bunăstarea să și a familiei; totodata, își satisface nevoile de integrare sociala, de apartenenta la un grup, de recunoastere și valorizarea sociala data de un statut profesional; își îmbunătățeste abilitatile sociale și profesionale și își exercita dreptul la muncă.

Pe de alta parte, prin angajarea cât mai multor persoane cu dizabilități creste numărul de persoane care contribuie ele insele și angajatorii lor la bugetul de stat. Mai mult decat atat, societatea insași castiga prin aportul acestor persoane nou integrate social și profesional, dar și prin deschiderea către diversitate a celorlalti cetateni care, lucrand alaturi de angajați cu dizabilități, vor pierde din prejudecati și vor deveni mai toleranti în general.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este scazuta (12%) (1), cu mult sub media din multe tari europene (20% – Polonia sau peste 50% – Finlanda, Danemarca, Luxemburg)(2) . De asemenea, este o rata scazuta și comparativ cu rata de ocupare a populatiei generale din tara noastra (60%) (3). numărul de persoane cu handicap angajate a crescut în ultimii ani de la 16.225 la 1 ianuarie 2007 (4) până la un maxim de 29.291 (5) atins la 30 iunie 2010, dupa care a intrat pe o panta descendenta, situandu-se la 28.756 (6) la 31 decembrie 2012.

România trebuie să-și armonizeze legislația și politicile naționale cu prevederile Convențiilor internaționale, mai ales ale celor europene, documente care accentueza importanța integrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, ca fiind cea mai bună forma de protectie impotriva sărăciei („Strategia Europeana 2010 – 2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reinnoit pentru o Europa fara bariere”, „Strategia Europa 2020”, „Convenția Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități”, ratificată și de România în 2010).

Politicile sociale existente care ar trebui să încurajeze angajarea persoanelor cu dizabilități au dus la rezultate foarte slabe în România. În bună parte este vorba despre prevederile din Legea nr.448/2006 care se refera la încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități. La momentul aparitiei, acest text legislațiv a îmbunătățit considerabil sistemul de măsuri care contribuie la integrarea persoanelor cu dizabilități în muncă. Insa în acest moment, dupa câțiva ani de implementare, se constata că efectele nu au fost cele scontate și nu s-a respectat spiritul legii în ceea ce priveste urmatoarele aspecte:

  1. Angajatorii nu au fost stimulați să angajeze persoane cu dizabilități.
  2. Taxele colectate prin sistemul de cotă nu au generat un sistem eficient de sprijin pentru angajarea persoanelor cu dizabilități.
  3. Unitățile protejate nu și-au dezvoltat activitatea și nu au angajat un număr semnificativ de persoane cu dizabilități.

Modele europene

Tarile vest-europene cu rezultate bune în domeniu aloca procente importante din PIB (7) pentru măsuri active de ocupare în general și pentru ocuparea persoanelor cu dizabilități în special. Vorbim despre măsuri active de stimulare a angajatorilor și de susținere a serviciilor de angajare asistata și sprijin (pentru integrarea) pe piața muncii acordate persoanelor cu dizabilități. Aceste servicii sunt multe și diverse și sunt contractate în cea mai mare parte cu furnizori autorizați privati (8).

Un exemplu il reprezinta Marea Britanie, unde au fost implementate diverse programe de sprijinire a angajării persoanelor cu dizabilități. Programul “Access to Work” ofera din 1994 granturi persoanelor cu dizabilități / angajatorilor pentru facilitarea accesului la locul de muncă prin: sprijin pentru transport, adaptări ale birourilor, rampe, adaptări ale vehiculelor, suport IT (sinteza vocala, telefon cu text s.a.), interpreti etc. Programul a fost auditat în 2005 de National Audit Office pentru o perioada de un an (între 2003-2004) și s-a dovedit că aduce un beneficiu anual fiscal net de 2.600£ pentru fiecare loc de muncă (8).

In tarile unde s-a dovedit că gestionarea fondurilor colectate conform sistemului de cotă nu este eficienta, s-a decis colectarea lor intr-un fond sau capitol bugetar separat, din care s-au finanțat măsuri active de ocupare a persoanelor cu dizabilități.

De exemplu, în Franța angajatorii au în cadrul sistemului de cotă optiunea de a contribui la fondurile de susținere a integrării persoanelor cu dizabilități în muncă: AGEFIPH (care colecteaza contributiile firmelor private) și 3 fonduri specifice instituțiilor publice. AGEFIPH este l’Association nationale de gestion du fonds pour l’insertion professionnelle des handicapés, asociația nationala de gestionare a fondurilor pentru integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități (8). AGEFIPH este un organism de drept privat ce reuneste o serie de parteneri sociali: confederatii sindicale ale lucratorilor, organizații ale angajatorilor, asociatii reprezentand persoanele cu dizabilități și un grup de specialisti.

Creat prin legea din 1987, AGEFIPH este parte din politica publica de ocupare a fortei de muncă în Franța și își desfasoara activitatea pe baza unui contract semnat cu statul. De asemenea, AGEFIPH lucreaza în parteneriat cu o serie de instituții publice și organizații private în acest domeniu (diferite tipuri de servicii publice și private de ocupare a fortei de muncă, agenția pentru ameliorarea condițiilor de muncă, asociația pentru formarea profesională a adulților, sindicate, patronate, asociatii ale persoanelor cu dizabilități, FIPH-FP – Fondul de integrare profesională a persoanelor cu dizabilități în instituțiile publice etc).

AGEFIPH ofera servicii pentru persoanele cu dizabilități și pentru angajatori. Resursele AGEFIPH sunt în cea mai mare proportie contributiile companiilor cu mai mult de 20 de angajați care nu ating cota de 6% de angajare de persoane cu dizabilități. În 2007 58.100 de companii au adus AGEFIPH un venit de 604,1 milioane de EUR. AGEFIPH nu primeste nicio subvenție de la stat. În intervalul de mai bine de 20 de ani de la crearea sa, interventiile AGEFIPH au marit de 10 ori numărul de persoane cu dizabilități recrutate anual pe piața muncii. În 2007, în Franța munceau 725.000 de persoane cu dizabilități.

Polonia a infiintat în 1991 PFRON (Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu dizabilități), în subordinea Ministerului Protectiei Sociale. Veniturile acestuia sunt alcatuite în cea mai mare parte din taxele lunare platite de angajatorii cu cel putin 25 de angajați cu norma întreaga și care nu incadreaza în muncă 6% personal cu dizabilități.

PFRON acorda subvenții angajatorilor pentru compensarea chetuielilor de încadrare în muncă a persoanelor cu dizabilități și compensarea salariilor celor cu productivitate scazuta, finanțarea costurilor de adaptare și echipare a locurilor de muncă, ateliere de terapie ocupationala, contractarea organizațiilor neguvernamentale pentru furnizarea de servicii de reabilitare sociala și ocupationala a persoanelor cu dizabilități, cofinanțarea de proiecte implementate cu fonduri europene, sprijinul persoanelor cu dizabilități sub forma de grant de demarare a unei afaceri sau pentru implicarea într-o cooperativa sociala, scutiri de contributii la asigurarile sociale pentru persoanele cu dizabilități care desfasoara activitati independente și care lucreaza în agricultura, subvenții pentru echipamente de mobilitate și servicii de recuperare.

In România exista o experienta similara, și anume Fondul pentru mediu. Administratia Fondului pentru mediu (10) este o instituție publica cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului și Pădurilor, și răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile OUG nr.196/2005. Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizarii proiectelor pentru protectia mediului, ale carui venituri se constituie din diverse taxe pentru deseuri și pentru emisiile de poluanti (inclusiv auto). Fondul pentru mediu este destinat susținerii și realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului (prevenirea poluarii; reducerea impactului asupra atmosferei, apei și solului; zgomot; gestionarea deseurilor, energie din surse regenerabile). Aceasta se face prin susținerea financiara a proiectelor prin finanțare sau cofinanțare nerambursabila și prin cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri comunitare și/sau alte fonduri internaționale. Proiectele pot fi propuse de unități administrativ-teritoriale, unități și instituții de invatamant, organizații neguvernamentale, operatori economici, inclusiv ocoale silvice.

In mod similar, un fond special creat ar putea gestiona mai eficient resursele colectate de la angajatorii care nu incadreaza persoane cu dizabilități. Eficienta va fi data de faptul că acordarea și evaluarea contractelor și proiectelor se va face pe baza rezultatelor obținute, în special pe angajarea persoanelor cu dizabilități și menținerea locurilor de muncă. Pe de alta parte, autoritatea resposabila cu gestionarea fondului va putea face o monitorizare eficienta a politicii publice în domeniu, care în acest moment nu este realizata în mod global de către o autoritate unica.

Consideram că aceasta investitie va aduce pe termen lung avantaje insemnate statului roman, atat financiare, cât și sociale, din categoriile enumerate la inceputul acestui material.

 

RECOMANDĂRI

I. Crearea FONDULUI PENTRU ABILITATE cu scopul de a sprijini integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii

I.1. Justificare: Conform unui calcul făcut la nivelul anului 2009, 27.571 (11) de persoane cu dizabilități erau angajate pe piața libera a muncii (nu în unități protejate); doar o parte din acestea ocupa locuri de muncă rezervate conform sistemului de cotă prevazut de Legea nr.448/2006 (numărul locurilor rezervate este de 131.720, adica 4% din numărul de locuri de muncă din cadrul angajatorilor cu peste 50 de angajați (12)). Majoritatea angajatorilor opteaza pentru una din cele două alternative la angajare (plata taxei sau contractarea cu unități protejate) sau pur și simplu nu își indeplinesc aceasta atributie.

Pe de alta parte, angajatorii cu mai putin de 50 de angajați beneficiaza (ca unica forma de stimulare) de subvenții acordate la angajarea persoanelor cu dizabilități conform Legii somajului. Insa cifrele ne arata că angajatorii folosesc prea putin aceasta prevedere: în 2012 au existat numai 184 beneficiari (13)).

Deși Legea nr.448/2006 prevede într-o anumita masura servicii menite a contribui la angajarea persoanelor cu handicap, realitatea arata că aceste servicii nu suntdezvoltate suficient. Numai o parte din AJOFM au constituit centre de consiliere a persoanelor cu dizabilități, iar serviciile oferite de acestea deservesc un număr redus de persoane cu handicap (612 persoane cu handicap au ocupat locuri de muncă în anul 2012 prin implementarea măsurilor active ale AJOFM (8)). Rata scazuta a ocuparii este un indiciu clar al eficientei limitate a acestor servicii (3).

Cele mai sus mentionate conduc la o rata foarte scazuta a ocuparii persoanelor cu dizabilități în România. În concluzie, sistemul actual de cotă doar a introdus o nouă taxa ce aduce venituri la bugetul general, fără ca fondurile colectate și măsurile propuse să stimuleze (nici măcar indirect) angajarea persoanelor cu dizabilități. 

I.2. RECOMANDARE: Recomandăm folosirea taxelor colectate prin sistemul de cotă pentru finanțarea de servicii / proiecte care să contribuie la angajarea persoanelor cu dizabilități, prin constituirea Administrației Fondului pentru abilitate, instituție publica cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei și Protectiei Sociale. Aceasta răspunde de gestionarea Fondului pentru abilitate, în conformitate cu o lege specială, care să reglementeze colectarea și utilizarea taxelor platite de angajatorii cu mai mult de 50 de angajați pentru numărul de locuri de muncă neocupate de persoanele cu dizabilități.

Fondul pentru abilitate va fi destinat susținerii și realizarii proiectelor menite a contribui la integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Proiectele pot fi propuse de către sau în beneficiul persoanelor cu dizabilități, persoanelor cu grad de invaliditate I și II și persoanelor juridice (angajatori și furnizori autorizați de servicii). Acordarea și evaluarea proiectelor finanțate (subvenții acordate și servicii subcontractate) se va face în baza unor standarde clare de performanta și a rezultatelor obținute (cu accent pe angajarea persoanelor cu dizabilități și menținerea locurilor de muncă), prin (co)finanțare nerambursabila și prin cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri comunitare și/sau alte fonduri internaționale.

Fondul pentru abilitate va sustine proiecte prin care se pot realiza urmatoarele (lista nu este exhaustiva, are titlu de exemplificare):

1) Subcontractarea serviciilor de angajare asistată dedicate integrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

Exemple:

  • servicii de informare și consiliere și mediere pe piața interna a muncii dedicate persoanelor cu dizabilități sau invaliditate
  • servicii de asistenta la locul de muncă a persoanelor cu dizabilități sau invaliditate
  • servicii sociale care să sprijine angajarea acestora
  • servicii de facilitare / pregatire / tranzit pentru piața muncii (terapie ocupationala, angajarea în întreprinderi sociale s.a.)

2) Acordarea de stimulente angajatorilor.

Exemple:

  • subvenție la angajarea de persoane cu dizabilități sau invaliditate severe (coreland nivelul subvenției cu gravitatea dizabilității și cu îmbunătățirea abilitatilor angajatului, pe masura ce trece timpul)
  • finanțarea de studii de accesibilizare / impact al dizabilității asupra desfasurarii activitatii
  • subvenții / decontarea costurilor de transport / accesibilizare a locurilor de muncă la angajarea de persoane cu dizabilități corespunzatoare
  • subvenție la 3 luni / 6 luni de la angajarea persoanelor cu dizabilități sau invaliditate severe
  • subvenție pentru formarea la locul de muncă a persoanelor cu dizabilități sau invaliditate
  • subvenție la angajarea de persoane inactive cu dizabilități sau invaliditate
  • subvenție pentru mentorat – subvenție pentru compensarea dizabilității sau a invaliditatii
  • subvenții speciale pentru unitățile protejate

3) Acordarea de subvenții persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu grad de invaliditate I și II care se angajează.

Exemple:

  • prime de instalare pentru persoanele cu dizabilități sau invaliditate severe
  • completarea venitului la menținerea de către persoanele cu dizabilități sau invaliditate severe a locului de muncă timp de 3 luni / 6 luni
  • subvenționarea persoanelor cu dizabilități sau invaliditate pentru demararea unei afaceri (SRL, PFA)
  • subvenții pentru echipamente de mobilitate, adaptări auto și alte adaptări necesare integrării în muncă

4) Acordarea de subvenții persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu grad de invaliditate I și II care urmează programe de formare profesională.

Exemple:

  • subvenție la urmarea / absolvirea unui curs
  • plata costurilor de formare (integral / parțial)

II. Imbunatățirea sistemului de colectare a taxelor la bugetul de stat

II.1. Justificare

La colectarea taxelor la bugetul de stat se pierd sume consistente. Un calcul făcut la nivelul anului 2009 (mai jos) arata urmatoarele:

  • Angajatorii cu mai mult de 50 de angajați aveau în anul 2009 un număr de 3.293.000 salariati (13). Aplicarea unui procent de 4% ne conduce la ideea că ar trebui ca pe piața să existe un număr de 131.720 locuri de muncă rezervate persoanelor cu dizabilități.
  • Statisticile MMFPS arata că la 31 decembrie 2009 un număr de 28.826 persoane cu dizabilități ocupau un loc de muncă, iar un studiu în domeniu mentioneaza 1.255 de astfel de persoane lucrand în unitățile protejate (15). În calculul nostru am inclus diferența de 27.571 persoane cu handicap angajate pe piața muncii (nu în unități protejate), probabil cele mai multe în întreprinderi cu mai mult de 50 angajați.
  • Aceasta înseamnă că pentru 104.149 locuri de muncă se plătesc taxe sau se realizează contracte cu unități protejate, în valoare de 85.936.400 EUR (fonduri de colectat în 2009).
  • Intr-un raspuns la o solicitare de informații publice făcuta de Fundatia „Alaturi de Voi”, agenția Nationala de Administrare Fiscala declara că în 2009 au fost colectate din aceste taxe 241.007.929 de lei (54.774.529 EUR).
  • Daca facem diferența ultimelor două cifre obținem suma contractata cu unitățile protejate sau neplătită: 30.438.289 EUR.
  • Din estimarile noastre, valoarea contractelor încheiate în 2009 de unitățile protejate conform Legii nr.448/2006 s-ar putea situa în jurul valorii de 160.000 EUR.
  • De aici putem concluziona că suma necolectata la bugetul de stat conform sistemului de cotă a fost de aproximativ 30.278.289 EUR în anul 2009

anexa a

 

 

 

 

 

 

anexa b

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

II.2. RECOMANDARE Recomandăm monitorizarea de către Administrația Fondului pentru abilitate a implementarii sistemului de cotă, mai exact colectarea și raportarea de date cu privire la numărul de angajatori cu peste 50 de angajați, numărul persoanelor cu dizabilități angajate de aceștia și plata penalitatilor aferente neangajării persoanelor cu dizabilități și de date de la unitățile protejate privind cifra acestora de afaceri și numărul de persoane cu dizabilități angajate.

De asemenea, recomandăm creșterea gradului de colectare a taxelor, prin metode specifice ale Ministerului Finanțelor Publice / Agenția Naționala de Administrare Fiscală.

 


(1) Sursa: o prezentare din octombrie 2012 a Directorului Directiei Generale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap); aceeași cifra o furnizeaza și Raportul Societatii Academice din România
(2) „Diagnostic: EXCLUS DE PE piața MUNCII – Piedici în ocuparea persoanelor cu dizabilități în România”, realizat în 2009 în parteneriat cu Fundatia Motivation România 2 „DIAGNOSTIC: EXCLUS DE PE piața MUNCII – Piedici în ocuparea persoanelor cu dizabilități în România”, realizat de Societatea Academica din România în parteneriat cu Fundatia Motivation România: http://www.motivation.ro/uploads/studii%20SAR/Diagnostic%20exclus%20de%20pe%20piața%20muncii.pdf
(3) Informatie din Comunicatul de presa nr.223/25.09.2012 al Institutului National de Statistica: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/somaj_IIr_12.pdf
(4) MMFPS, http://www.cdep.ro/interpel/2007/r2619B.pdf
(5) Buletinul statistic al MMFPS http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Buletin %20statistic/2010/Hand%20sem%20I%202010%20site.pdf
(6) Buletinul statistic al MMFPS http://www.mmuncii.ro/nou/images/buletin_statistic/DGPH%20anul%202012.pdf
(7) “Accesul la piața muncii redus pentru persoanele cu dizabilități”, realizat de Societatea Academica din România în parteneriat cu Fundatia Motivation România (http://www.motivation.ro/uploads/studii%20SAR/Accesul%20la%20piața % 20muncii%20redus%20pentru%20persoanele%20cu%20dizabilități.pdf); de exemplu, Olanda aloca 40%, iar Danemarca 30% din PIB, pentru măsuri active în general
(8) Access to Work for disabled people, 2003, http://www.disabilityalliance.org/access.pdf, Better access to work for disabled people, 2010, http://www.dwp.gov.uk/newsroom/press-releases/2010/dec-2010/dwp175-10-091210.shtml, Gaining and retaining a job: the Department for Work and Pensions’ support for disabled people. REPORT BY THE COMPTROLLER AND AUDITOR GENERAL, 2005: http://www.nao.org.uk/publications/0506/gaining_and_retaining_a_job.aspx, Evaluation of Access to Work: Core Evaluation, 2009 (http://research.dwp.gov.uk/asd/asd5/report_abstracts/rr_abstracts/rra_619.asp)
(9) 
www.agefiph.fr
(10) www.afm.ro
(11) 28.826 persoane cu dizabilități angajate la 31 decembrie 2009 (conform Buletinului statistic al ANPH http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41) și 1255 de persoane angajate în unitățile protejate la 1 ianuarie 2010 ( http://www.fdsc.ro/library/prometeus/0.2_Pr ez_Marian%20Minculescu%20Compatibility%20Mode.pdf)
(12) Anuarul statistic 2010
(13) Buletinul statistic al MMFPS http://www.mmuncii.ro/nou/images/buletin_statistic/somaj%20anul%202012.pdf
(14) ANOFM: www. anofm .ro/files/ANALIZA%20PO% 2012 %20LUNI%20 2012.doc
(15) http://www.fdsc.ro/library/prometeus/0.2_Prez_Marian%20Minculescu%20Compatibility%20Mode.pdf

 

 

Tags:

About the Author

The Author has not yet added any info about himself

One Comment

  1. uhaleruboxe Says :
    Posted on 18/03/2016 at 20:54

    [url=http://canada-onlinekamagra.net/]Kamagra[/url] Celebrex Celecoxib Side Effects http://online-synthroidthyroxine.com/

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *